Finalul acestei saptamani a adus doua clarificari in ceea ce priveste soarta ultimelor companii industriale importante aflate inca in proprietate de stat. Daca pentru Automobile Craiova finalul pare mai degraba happy-end, cumparatorul fiind gigantul american Ford, Tractorul Brasov, singurul fabricant important de utilaje agricole care se mai afla inca in proprietate de stat, a fost adjudecat de o companie bucuresteana care are ca unic asociat un off-shore cipriot.
Nu avem nimic impotriva insulei Afroditei, insa Romania este o tara pentru care agricultura are, si ar fi normal sa aiba si in viitor, un impact major asupra economiei, iar existenta unui fabricant autohton de tractoare era o necesitate. Era, pentru ca, dupa toate probabilitatile, asa-numitul "flux principal de fabricare a tractoarelor" din uzina, evident, supradimensionata si ineficient proiectata de regimul Ceausescu, nu va putea fi salvat, ci va fi lichidat "la bucata", probabil dupa modelul ARO Campulung. Interesul companiei bucurestene este evident pentru terenul si, eventual, unele cladiri care se constituie intr-o adevarata "mana cereasca imobiliara".
Se pune punct astfel, din pacate, cu final nedorit pentru economia romaneasca, unei veritabile telenovele postrevolutionare, in cursul careia au fost, pur si simplu, goniti investitori potential seriosi, precum Fiat, in 2000, ori Mahindra-Mahindra intre 2004-2007, de catre o "monstruoasa coalitie" a directorilor de intreprindere de stat si liderilor de sindicat, care numai interesele statului si ale salariatilor nu le-au reprezentat.
Se poate obiecta, eventual, la cele de mai sus, ca la Brasov s-au produs tractoare scumpe si ineficiente si ca marile exploatari agricole din Romania, care mai degraba se vor constitui in viitor decat sa existe in prezent, se vor descurca foarte bine cu tractoare produse de marii fabricanti mondiali.
Insa nu cred ca cineva poate explica, pe baza de argumente economice rezonabile, de ce in Romania se pot fabrica bine-mersi automobile si avioane, nu insa si tractoare. De ce forta de munca romaneasca din avionica si industria automobilului ar fi acceptabila pentru Elbitt Systems, Eurocopter, Renault sau Ford, iar cea din industria tractoarelor nu e buna pentru John Deer, Claas ori Fiat? Sau dezvoltarea si retehnologizarea agriculturii romanesti nu este obiectiv strategic national de acelasi nivel cu industria automobilului?